5 noiembrie 2019,
Bucuresti – Joi, 31
octombrie 2019 a avut loc, la Hotel Sheraton, a saptea editie BEST OF ESOMAR
(BOE) ROMANIA 2019, singurul eveniment local dedicat integral cercetarii de
piata, desfasurat sub umbrela “Building Customer Experience in a World of
Discontinuous Loyalty”. Conferinta s-a bucurat de participarea a 260 de
specialisti din agentii de cercetare de piata si companii. Speakerii au abordat
teme variate legate de experienta consumatorilor si de loialitate.
Amfitrionul evenimentului a fost Alina Serbanica, Reprezentant ESOMAR pentru
Romania, care a marcat in mod
special importanta evenimentului, devenit emblematic pentru industria de
cercetare de piata din Romania, ajuns la cea de a 7-a editie si organizat
intr-un parteneriat extrem de fructuos cu SORMA, asociatia romana de profil
revitalizata si activa in ultimul an pe mai multe paliere de importanta pentru
jucatorii industriei. In calitate de reprezentant ESOMAR pentru Romania, Alina
a marcat in deschiderea evenimentului si cele mai importante proiecte ale ESOMAR
la nivel international, reamintindu-le tuturor participantilor despre congresul
ESOMAR 2020 si despre ESOMAR Academy Summer, evenimente care faciliteaza
networking-ul, expunerea la noutatile industriei si la tendintele acesteia. In
plus, platforma „ANA”, care continua sa fie cel mai important search engine
pentru specialistii industriei de cercetare de piata, oferind accesul la peste
7.500 de materiale, lucrari si rapoarte relevante pentru domeniul nostru.
Programul a gazduit o agenda dinamica sustinuta de
reprezentatii celor mai importante agentii de cercetare locale, precum si de
doi invitati speciali:
Els Dragt, Independent Trend Researcher la How to
Research Trends, unul
dintre invitatii speciali ai conferintei, care a sustinut
prezentarea cu titlul „Let’s explore the future!” ne-a ridicat o intrebare
cheie: Cum poti crea customer experience relevant in viitor? Studiile de trend
reprezinta o metoda foarte buna prin care poti detecta schimbarea intr-un
stadiu incipient. Aceasta prezentare ne-a oferit o privire in spatele scenei asupra
acestui tip de studii care depisteaza tendintele si ne-a trezit trendwatcher-ul
interior. Urmand o metoda de cercetare in trei etape, oricine poate detecta semnele
schimbarii, poate intelege ce inseamna aceste tendinte si poate sa le aplice in
fata oricarei provocari care vine din partea de customer experience.
Rodica Pop, Business
Consultant GfK Romania si George Ciuperca, Consumer & Market Insights
Coordinator Romania & Bulgaria, Samsung Electronics Romania au vorbit despre cum se raporteaza cumparatorii de smartphone-uri la conceptul de loialitate si care sunt
momentele „de adevar” de-a lungul calatoriei lor de cumparare. Majoritatea cumparatorilor
iau decizii in System 1 (bazandu-se pe intuitie), desi pretind ca au trecut
totul printr-un proces cognitiv detaliat (System 2). Cum pot marcile sa foloseasca
tehnologia pentru a decoda vocea clientilor dincolo de sistemul 2 pentru a imbunatati
produsele, serviciile si eficienta comunicarii. A castiga cota de piata, a
creste numarul de clienti si a oferi o experienta memorabilia clientilor pentru
a-i face sa vorbeasca despre tine este cheia succesului in business.
Prezentarea lui Ioan Simu de la Mercury Research vorbeste
despre NPS (Net Promoter Score), un indicator cu greutate in organizatii. NPS
este calculat simplist si a fost puternic criticat in industrie, iar Ioan
expune argumentele critice. In ciuda acestora, bugetele alocate NPS au
continuat sa creasca si cercetarea Mercury Research a identificat in ce context
recomandarea conteaza – atunci cand lipsesc informatiile in general sau lipsesc
informatiile relevante, unde miza este mare (pretul e mare sau posibilitatea
corecta este mica), unde riscul de a “lua plasa” e semnificativ, unde
nu exista experienta personala si unde teama de a gresi e coplesitoare. Astfel
de categorii includ produsele electronice si electrocasnice, dar si categorii
de nisa ca vacantele, restaurantele, filmele, serviciile medicale, magazinele
de haine si incaltaminte sau service-urile auto. Recomandarea nu conteaza in
categoriile unde exista deja experienta personala, unde cheltuiala e mica si nu
justifica efortul de a cauta informatii sau unde gusturile e de asteptat sa
difere. Acolo unde branding-ul este functional, NPS isi pierde utilitatea.
Andreea Coca, Customer Experience,
Media and Digital Practice Lead, Kantar TNS – Cu o prezentare adaptata zilei de Halloween in care s-a desfasurat
evenimentul, Andreea Coca, Customer Experience Lead in cadrul Kantar TNS a
vorbit despre loialitatea clientilor in zona serviciilor financiare din Europa.
In Romania, in urma unei experiente nesatisfacatoare, bancile pot pierde pana
la 42% dintre clienti, in timp ce in urma unei experiente satisfacatoare, este
de 3 ori mai probabil ca un client sa inceapa sa foloseasca produse si servicii
aditionale in urmatorul an. Desi predictiile privind loialitatea clientilor
tind sa fie “dezastruoase”, povestea nu este atat de infricosatoare; sunt 5
piloni principali care asigura excelenta in customer experience iar prezentarea
a oferit perceptia clientilor romani asupra livrarii acestora de catre bancile
locale, in comparatie cu clientii bancilor din Spania, Olanda si Franta.
Prezentarea sustinuta de Andra Constantinescu, Account Director la
Kantar Insights Division, a avut ca tema setarea contextului pentru o
experienta buna si memorabila. Reclamele sunt unul dintre modurile in care o
marca poate crea cadrul propice pentru trairea unei astfel de experiente, fie
atragand consumatorii prin setarea de asteptari legate de produs sau serviciu,
fie prin ancorarea experientei intr-o emotie. Cum beneficiem cat mai mult de
advertising pentru setarea contextului? Alegem impresiile potrivite (relevante,
diferite, consonante cu marca). Ne concentram pe 1-2 mesaje de transmis.
Folosim toata recuzita pentru o impresie unitara. Distribuim marca in rolul
principal. Ne asiguram ca, la final, privitorii raman cu emotia potrivita
despre ea.
Andrei Elvadeanu, Client Service Manager Isense Solutions, a povestit audientei despre asocierea dintre
branduri si festivalurile de muzica care este de cele mai multe ori de bun
augur. Participantii la festival accepta cu usurinta activarile brandurilor si
sunt loializati prin promotii si concursuri. Mai mult, interactiunea cu
brandurile in context de festival integreaza interesele consumatorilor in
relatia pe care o au deja cu brandul. Pentru publicul larg insa, comunicarea
brandurilor despre participarea la festival atrage atentia, dar nu exista o
legatura clara intre reclamele despre festival si loializare. Mai importante
sunt calitatea executiei si elementele relevante legate de categorie si produs.
Amalia Rosca, Client
Advocacy Lead Europe, IBM si Andreea Chiriac, Market & Brand Research Advisor, IBM ne-au
vorbit despre cum se implementeaza in viziunea IBM un program de customer
experience pe baza feedback-ului clientului cules intr-un mod structurat
printr-o cercetare de piata si sustinut de implicarea tuturor angajatilor in cresterea
gradului de satisfactie al clientilor. Cercetarea experientei clientului nu
se limiteaza insa doar la a-l intreba cum se simte sau ce asteptari are, ci este un proces continuu de ascultare,
interpretare, monitorizare si actionare pe baza feedback-ului acestuia. De aceea,
pentru a face asta cu succes, o schimbare culturala este necesara la toate
nivelurile organizatiei, indiferent de metodologia de cercetare folosita sau de
felul in care sunt puse intrebarile.
Prezentarea Izibiz,
sustinuta de Alexandru Dincovici, General Manager, a fost axata pe modul in care etnografia poate fi pusa in practica pentru a
obtine o intelegere mai buna a unui public tinta si a lua decizii strategice in
vederea creionarii si/sau imbunatatirii experientei clientilor din categoria
respectiva, pornind de la un studiu de caz concret al modului in care a fost
folosita de catre Veranda Mall pentru a intelege mai bine adolescentii si a creste
ponderea lor in numarul vizitatorilor. O abordare imersiva mixta, atat online cat
si offline, a generat insight-uri asupra modului lor de viata, relatiilor cu
ceilalti, cu spatiile de retail si cu brandurile, insa si asupra modului in
care comunica intre ei si a tipului de continut, produse si servicii pe care le
considera atractive.
Daniel Enescu de la Daedalus Online a sustinut prezentarea cu titlul “Citizen Experience si calitatea vietii”.
In calitatea noastra de cetateni ne intalnim destul de des cu servicii
oferite de autoritatile locale sau centrale. Pentru aceste servicii, oamenii
isi dau seama ca sunt niste clienti care au drepturi sau se simt mai degraba in
pozitia de a cersi niste favoruri? Cat de multumiti sunt ei de serviciile
oferite de functionarii publici, profesori, judecatori, doctori, politisti,
etc.? Ce anume ii nemultumeste si cum reactioneaza cand sunt nemultumiti? Cum
contribuie satifactia fata de serviciile publice la calitatea vietii lor?
Daedalus Online raspunde la toate intrebarile de mai sus cu o cercetare
cantitativa pe populatia urbana online din Romania si alte trei tari din Europa
de Est, folosind panelele proprietare.
Monica Alexandru, Sociolog, ISRA Center, a prezentat trei modele de cercetare privind loialitatea. „Echipa ISRA si-a propus sa descopere ce inseamna loialitatea fata de o marca in zilele noastre, cum functioneaza si care sunt indicatorii relevanti. Este loialitatea favorizata de un mix complex de identitate emotionala si rationala? Ori este mai potrivita ca subiect intr-o relatie instinctiva, bazata pe atractia fata de marci calde si competente? Sau analiza recomandata in raport cu loialitatea se rezuma la o masurare simpla ce surprinde reactiile intuitive, rapide, dependente de contextul imediat? Utilitatea demersului nostru releva trei modalitati diferite de interventie la nivel strategic. Practic, avem la indemana 3 modele de cercetare, fiecare evidentiind un alt tip de relatie intre consumator si marca.
Corina Cimpoca (MKOR Consulting) si Mara Rizea (NISSA) au prezentat povestea de succes a noii platforme digitale care creeaza o punte intre online si offline in magazinele retailer-ului. Astazi, info-chioscurile din magazine ajuta clientele sa acceseze o varietate mult mai mare de produse decat cele existente din magazin, sa acceseze promotii si sa isi aleaga tinuta personalizata. La un an de la instalare, se remarca cresteri de volume de vanzari mai ales in online, 24% dintre clientele din magazin plasand comenzi de pe dispozitivele virtuale.
Pe durata a 15 luni, consultantii MKOR au
implementat o metodologie de cercetare mixta, in 4 valuri, inainte si dupa
instalarea dispozitivelor in magazine. Informatiile obtinute din analiza de
date secundare, auditul prin mystery shopping, intervievarea consilierelor de vanzari,
observatia in magazin si online, precum si interviurile in magazin au ajutat la
definirea si imbunatatirea functiilor oferite de dispozitiv.
Al doilea invitat international, care a si incheiat ziua de
conferinta „maraton”, Kristin Luck,
Managing Partner, ScaleHouse / Vice-presendinte ESOMAR, a spus ca traim intr-o
lume plina de date, in care consumatorii sunt rugati sa ofere feedback cu
privire la orice, de la cat de gustoasa a fost cina la restaurant, la cat de
multumiti sunt de check-in-ul de la hotel. Cu toate acestea, datele au fost de
multe ori acuzate ca sufoca creativitatea. Intr-adevar, companiile de cercetare
au suferit mult datorita lipsei de creativitate. Prezentarile stufoase, pline
de tabele fac dificila captarea atentiei. Mai mult, programele de customer
experience nu au reusit sa evolueze si sa utilizeze tehnologia pentru a se
conecta mai eficient la nivelul consumatorilor si pentru a aduna feedback-ul actionabil.
Cercetarea de piata trebuie sa evolueze. Kristin ne-a explicat cum sa ne uitam
la research prin lentilele inovatiei si ale creativitatii si cum sa livram date
de customer experience de impact si cu mai mult sens.
Alaturi de eveniment s-au aflat si anul acesta IqAds, Piata, Wall-Street si
Research Romania ca parteneri media.
ESOMAR
ESOMAR este organizatia mondiala care reglementeaza si incurajeaza dezvoltarea industriei de market research. Organizatia cuprinde peste 45.000 de specialisti (atat din agentiile de cercetare de piata, cat si din companiile care beneficiaza de aceste servicii) din peste 130 de tari din toata lumea. Printre misiunile importante ale acestei organizatii se afla: auto-reglementarea si promovarea celor mai inalte standarde in industria de cercetare de piata, protejarea intereselor industriei, dezvoltarea si promovarea celor mai bune practici internationale in aceasta industrie.
BEST OF ESOMAR 2019
Evenimentul BEST OF ESOMAR 2019 face parte din seria de evenimente
regionale BEST OF, organizate in intreaga lume sub egida ESOMAR (European
Society for Opinion and Marketing Research). BEST OF ESOMAR ROMANIA 2019 a fost
organizat in parteneriat cu SORMA (Societatea Romana de Marketing si Cercetarea
Opiniei Publice).
Mai multe detalii despre ESOMAR (www.esomar.org) si mai multe despre SORMA (sorma.ro).
Joi, 31 octombrie 2019 are loc, la Hotel Sheraton, a șaptea ediție BEST OF ESOMAR (BOE) ROMANIA 2019, conferința locală a industriei de cercetare de piață. Tematica acestei ediții este “Building Customer Experience in a World of Discontinuous Loyalty”.
Vorbitorii vor aborda teme variate legate de experiența consumatorilor și de loialitate: Este încă adevărat că este mai ieftin să menții un client decât să găsești unul nou? Cum putem revitaliza loialitatea prin implicarea emoțională a clienților? Ce înseamnă Customer Experience în serviciile oferite de autoritățile locale sau centrale? Intrăm într-o epocă post-loialitate sau doar ne confruntăm cu o transformare a ei?
Programul găzduiește o agendă dinamică susținută de reprezentații celor mai importante agenții de cercetare locale, precum și de doi invitați speciali:
Manifestarea este un parteneriat între ESOMAR și SORMA România și va fi găzduită de Alina Șerbănică, Reprezentant ESOMAR pentru România. BOE 2019 se adresează specialiștilor în cercetare de piață și de marketing reprezentând jucătorii din toate industriile (FMCG, retail, IT/technology și telecom, servicii bancare, healthcare, etc.), precum și profesori și studenți, viitori specialiști în cercetarea de piață.
Companiile de cercetare de piață prezente cu speakeri la această conferință sunt: Daedalus Online, Exact Business Solutions, GfK Romania, iSense Solutions, ISRA Center, Kantar, Kantar TNS, Mercury Research si Nielsen Romania. De asemenea, o selecție de clienți (utilizatori de servicii de cercetare de piață) se vor alătura la BOE 2019 ca speakeri.
Alături de eveniment, se află și IqAds, Piața, Wall-Street si Research Romania ca parteneri media.
Pentru mai multe informații despre eveniment va rugăm să consultați acest document (limba engleză).
For more information about the event please consult this document.
Dragi Colegi,
Am deosebita placere de a va anunta deschiderea “CALL FOR PAPERS” pentru evenimentul “Best of” ESOMAR – Romania 2019 (editia a 7-a), eveniment realizat sub egida ESOMAR si in parteneriat cu Asociatia companiilor de cercetare de marketing din Romania (SORMA), eveniment care va avea loc Joi – 31 Octombrie 2019 (NB: locatia finala va fi comunicata ulterior – TBD).
Tema evenimentului este “BUILDING CUSTOMER EXPERIENCE IN A WORLD OF DISCONTINUOUS LOYALTY”.
Calendarul pentru pregatirea si trimiterea abstractului/prezentarii este:
Detalii despre calendarul evenimentului, comitetul de evaluare abstract/prezentare, criteriile pentru evaluare abstract, pregatirea prezentarilor finale in vederea participarii la eveniment in calitate de prezentator (speaker) sunt prezentate in documentul atasat acestui email – vezi „Best of ESOMAR_Call for Papers_Romania 2019” (PDF format/doc).
Persoana de contact: Alina Serbanica, Reprezentant ESOMAR Romania (alina.serbanica@ipsos.com)
Va invit sa inspirati cu ideile si experienta dvs. profesionala acest eveniment!
Toate cele bune,
Alina Serbanica
Alina SERBANICA, Ph.D. | Senior Vice President, Ipsos
ESOMAR Representative, Romania
Presedinte SORMA
Comunicarea eficienta intre producatorii si consumatorii de bunuri si servicii de toate tipurile este vitala in orice societate moderna. Cresterea legaturilor internationale face ca acest lucru sa fie de o importanta majora. Pentru ca un furnizor sa poata satisface in cel mai eficient mod cerintele consumatorului, el trebuie sa-i inteleaga diferitele tipuri de nevoi. De asemenea, trebuie sa inteleaga cum sa raspunda acestor nevoi si cum sa transmita in cel mai adecvat mod informatii despre natura bunurilor sau a serviciilor pe care le ofera.
Acesta este obiectivul cercetarii de marketing. El se aplica atat in sectoarele economice private, cat si in cele publice. Metode similare se utilizeaza si in alte domenii. De exemplu, in masurarea comportamentului si a atitudinilor publicului fata de actiunile politice, sociale sau de alta natura intreprinse de catre Guvern, organismele publice, mass-media, institutiile academice etc. Cu toate diferentele dintre obiectul lor, cercetarile de piata si cele de opinie au numeroase puncte comune in ce priveste metodele utilizate si problemele abordate.
Asemenea cercetari depind de increderea publica, mai exact de increderea in faptul ca cercetarile sunt sincere, obiective, fara ca respondentii sa fie importunati sau dezavantajati si ca se bazeaza pe colaborarea voluntara a acestora. Aceasta incredere trebuie mentinuta de un Cod de deontologie profesionala corespunzator care sa reglementeze modul in care sunt realizate studiile de cercetare a pietei.
Primul astfel de cod a fost publicat in 1948, de catre Societatea Europeana de Cercetare a Opiniei si a Pietei (ESOMAR). Acesta a fost urmat de o serie de coduri elaborate de catre diverse societati nationale de cercetare a pietei, precum si de alte organisme, cum ar fi Camera Internationala de Comert (ICC), care reprezinta comunitatea internationala de marketing. In 1976, ESOMAR impreuna cu ICC au hotarat ca ar fi de preferat sa existe un singur Cod International, in locul a doua coduri distincte. Asadar, anul urmator a fost publicat un cod comun ESOMAR/ICC (care a fost revizuit in 1986).
Schimbarile produse in mediul social si in cel al marketingului, noile dezvoltari in ceea ce priveste metodele de cercetare a pietei, precum si o mare crestere a activitatilor de tot felul, inclusiv legislatia, au facut ca in 1994 ESOMAR sa elaboreze o noua versiune a Codului International. Aceasta noua versiune expune, in cel mai concis mod, principiile deontologice de baza care guverneaza practica cercetarii sociale si de marketing. Sunt specificate regulile care trebuie respectate in ceea ce priveste marele public si lumea afacerilor, inclusiv clienti si alte persoane din domeniu.
ESOMAR este bucuros sa ofere consultanta in ceea ce priveste implementarea acestui Cod; sa ofere de asemenea, proceduri de arbitraj si servicii ale unor experti, pentru a ajuta la rezolvarea disputelor tehnice sau de alta natura in ceea ce priveste proiectele de cercetare de marketing.
Alte aspecte ale marketingului, in particular marketingul direct si publicitatea, sunt acoperite de alte Coduri Internationale de Practica publicate de ICC. Copii ale acestora pot fi obtinute de la secretariatul ICC din Paris.
Acest Cod stabileste principiile de baza care trebuie sa ghideze actiunile celor care realizeaza sau utilizeaza cercetarea de marketing. Persoanele sau organizatiile care subscriu la acest Cod trebuie sa urmeze nu numai litera, dar si spiritul acestor reguli.
Nici un Cod nu poate furniza un set cu totul complet de reguli care sa fie aplicabile oricarei situatii aparute. Acolo unde exista indoieli, oamenii pot cere sfaturi, in acelasi timp insa, conformandu-se celei mai conservatoare interpretari a acestor principii. Nu este permisa efectuarea vreunei modificari in aplicarea regulilor, fara autorizarea explicita a ESOMAR.
In anumite tari exista cerinte nationale aditionale, impuse de legislatie sau de asociatia profesionala locala, care pot afecta aplicarea Codului International. Acolo unde reglementarile nationale specifice difera de cele alea Codului sau sunt suplimentare lui, ele devin prioritare in momentul realizarii unei cercetari in tara respectiva. Acestea se aplica tuturor cercetarilor din tara, chiar daca ele sunt realizate de catre cercetatori sau clienti din alta parte. Asociatiile nationale pot furniza informatii referitoare la orice cerinte specifice care trebuie respectate in propria tara.
Persoanelor le revine responsabilitatea de a se asigura ca principiile stabilite de Codul International au fost cunoscute si intelese de catre ceilalti membri ai organizatiei, membrii despre care se stie ca sunt implicati in orice mod in activitatile de cercetare a pietei. Ele trebuie sa faca tot posibilul ca organizatia, in ansamblul sau, sa se conformeze Codului.
Acceptarea acestui Cod International reprezinta o conditie ce trebuie indeplinita pentru a deveni membru atat al ESOMAR cat si al altor organisme internationale care au adoptat Codul in mod oficial. De asemenea, membrii trebuie sa se familiarizeze cu Notele si Ghidul pe care ESOMAR le produce in scopul facilitarii procesului de interpretare si aplicare a regulilor acestui Cod.
(a) Cercetarea de marketing este un element cheie in intregul domeniu al informatiei de marketing. Ea reprezinta legatura dintre consumator, client si public pe de-o parte si vanzator pe de alta parte. Aceasta, prin informatia utilizata pentru identificarea si definirea oportunitatilor si problemelor de marketing; pentru generarea, clarificarea si evaluarea activitatilor de marketing; pentru imbunatatirea intelegerii marketingului ca proces si a modului in care actiunile specifice ale marketingului pot fi facute mai eficient.
Cercetarea de marketing defineste informatiile necesare rezolvarii acestor probleme; elaboreaza metodele de colectare a informatiilor; genereaza si implementeaza procesul de colectare a datelor; analizeaza rezultatele si comunica concluziile si implicatiile acestora.
Cercetarea de marketing include studii cantitative si calitative, cercetari de media si publicitate, cercetari business-to-business si industriale, cercetari privind minoritatile si grupurile speciale, sondaje de opinie si studii documentare.
In cadrul acestui Cod, termenul de cercetare de marketing desemneaza de asemenea cercetarea sociala care utilizeaza metode si tehnici de cercetare similare, dar care nu privesc piata bunurilor si serviciilor. Stiintele sociale aplicate se bazeaza in egala masura pe asemenea metode de cercetare empirica, pentru a dezvolta si testa ipotezele care le sustin; pentru a intelege, a prognoza si a implementa orientari referitoare la dezvoltarea societatii, in beneficiul guvernelor, institutiilor academice si altora.
Cercetarea de marketing se deosebeste de alte forme de culegere a informatiilor, prin faptul ca nu este dezvaluita identitatea celui care furnizeaza informatiile. Marketingul bazelor de date si orice alte activitati in care numele si adresele persoanelor contactate vor fi folosite pentru vanzarea individuala, reclama, strangere de fonduri sau in alte scopuri care nu au legatura cu cercetarea, nu pot fi considerate in nici un caz ca fiind cercetare de marketing, atat timp cat aceasta din urma este bazata pe pastrarea anonimatului total al respondentului.
(b) Cercetatorul este definit ca persoana fizica, agentie de cercetare, organizatie sau departament care realizeaza o cercetare de marketing ori intervine cu titlu de consultant in proiectul cercetarii de marketing sau care isi ofera serviciile in acest domeniu.
Termenul include orice departament sau serviciu care apartine organizatiei clientului. Un cercetator care are legatura cu clientul in acest mod are, fata de alte departamente ale organizatiei/institutului client, aceleasi responsabilitati ce decurg din acest Cod ca si o persoana complet independenta de organizatia respectiva.
Termenul presupune de asemenea responsabilitatea in ceea ce priveste procedurile urmate de orice subcontractant pe care cercetatorul il insarcineaza cu orice tip de activitate (colectarea sau analiza datelor, tiparire, consultanta profesionala etc.) care face parte din proiectul de cercetare. In astfel de cazuri, cercetatorul trebuie sa se asigure ca orice astfel de subcontractant se conformeaza intru-totul prevederilor acestui Cod.
(c) Clientul este definit ca fiind orice persoana, organizatie, departament sau subdepartament (inclusiv cel apartinand aceleiasi organizatii cu cea a cercetatorului) care comanda in intregime un proiect de cercetare de marketing, sau co-finanteaza numai o parte a acestuia.
(d) Respondentul este definit ca fiind orice persoana sau organizatie de la care cercetatorul obtine orice informatii in scopul realizarii unui proiect de cercetare de marketing. Termenul include cazurile in care informatiile sunt obtinute prin tehnici de intervievare verbala, postala, chestionare cu auto-completare, echipament mecanic sau electronic, observare si orice alte metode, in care identitatea furnizorului de informatii poate fi inregistrata sau detectata.
(e) Interviul este definit ca fiind orice forma de contact direct sau indirect cu respondentii, folosind oricare din tehnicile de interviu mentionate mai sus, si unde obiectivul este acela de a obtine date sau informatii care sa poata fi folosite, in intregime sau numai in parte, la un proiect de cercetare de marketing.
(f) Documentul este definit ca fiind orice instructiune, propunere, chestionar, date de identificare ale respondentului, lista, formular de inregistrare, inregistrare audio sau video, tabele statistice sau listari de pe computer, dischete sau alte suporturi de stocare a datelor, formula, grafic, raport etc. care priveste orice proiect de cercetare de marketing in totalitate sau numai in parte. Sunt incluse aici atat documentele clientului, cat si cele ale cercetatorului.
Clarificari referitoare la interpretarea acestui Cod si la modalitatea de aplicare in probleme specifice, pot fi adresate Secretariatelor internationale ale ICC sau ESOMAR.
Orice infractiune aparenta asupra acestui Cod, daca se aplica in cadrul activitatilor dintr-o singura tara, trebuie raportate imediat, in primul rand organismului cel mai competent din tara respectiva. O lista a organismelor care au adoptat acest Cod poate fi gasita in anexe. Organismnul national respectiv va investiga cazul si va lua masurile necesare, informand ICC/ESOMAR asupra rezultatului, in cazul in care infractiunea a fost demonstrata.
Infractiunile aparente asupra Codului vor fi raportate direct Secretariatelor ICC sau ESOMAR, in cazul in care:
(a) nu exista un organism national corespunzator,
(b) organismul national nu este capabil sa ia masuri sau prefera sa rezolve neregulile impreuna cu organismul international,
(c) sunt implicate mai multe tari, cum este cazul proiectelor internationale.
Unul sau ambele organisme internationale (secretariatele ICC/ESOMAR), dupa caz, vor analiza plangerea si vor actiona in consecinta. Aceasta poate insemna suspendarea sau retragerea calitatii de membru al asociatiei profesionale sau comerciale iar in cazul unei organizatii, excluderea sa din catalogul public al acestor organizatii.
Traducere: Corina Aldea si Mircea Kivu
Asociatia profesionala din Romania care aplica Codul International ICC/ESOMAR de deontologie a cercetarii sociale si de marketing este SORMA – Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice.
In cazul unor litigii, textul de referinta este cel in limba engleza.